CANTÁBRI s. m. pl. Veche populație din Spania, supusă de romani după o îndelungată rezistență. – Din fr. Cantabres.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

cantábri s. m. pl. (sil. -bri)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cantábru (-ta-bru) adj. m., s. m., pl. cantábri, art. cantábrii; adj. f., s. f. cantábră, pl. cantábre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

CANTABRI (‹ fr., lat.) s. m. pl. Veche populație din Pen. Iberică, așezată la izvoarele Ebrului și supusă de romani în anul 25 î. Hr.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink