canavắț n., pl. urĭ, și canavață f., pl. e (ngr. kannavátson. V. canava). Vechĭ Un fel de pînză groasă colorată din care se făceaŭ anterie, colane ș. a.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CANAVÁȚĂ s. f. (Înv.) Pânză groasă (de cânepă). [Var.: cănăvăț s. n.] – Din ngr. kannavátso, bg. kanavața.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

canaváță s. f. /canavăț s. n. (pânză groasă)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink