11 definiții pentru camarad, camaradă   declinări

camarádă s. f., g.-d. art. camarádei; pl. camaráde
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CAMARÁD, -Ă, camarazi, -de, s. m. și f. Tovarăș de arme, de clasă, de studii; coleg; p. ext. prieten. – Din fr. camarade.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CAMARÁD ~dă (~zi, ~de) m. și f. Tovarăș de arme, de clasă, de studii. /<fr. camarade
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CAMARÁD, -Ă s.m. și f. Tovarăș de arme, de clasă; coleg. [< fr. camarade, cf. sp. camarada – cei care dorm într-o cameră].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CAMARÁD, -Ă s. m. tovarăș de arme, de clasă, de studii. (< fr. camarade, sp. camarada)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CAMARÁD, -Ă, camarazi, -de, s. m. și f. Prieten, coleg. – Fr. camarade.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CAMARÁD s. tovarăș, (reg., mai ales în Ban. și Transilv.) ortac, (prin Transilv. și Ban.) tărșag, (înv.) cardaș, tovărășie. (~zi de arme, de drum.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CAMARÁD s. v. coleg.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

camarád (camarázi), s. m. – Tovarăș, prieten. Fr. camarade.Der. camaraderesc, adj.; camaraderește, adv.; camaraderie, s. f.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

camarád s. m., pl. camarázi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*camarád m. (fr. camarade, d. sp. camarada, coleg, d. cámara, cameră). Coleg, tovarăș (maĭ ales în armată). V. singhel.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink