CALÓS, -OÁSĂ, caloși, -oase, adj. (Anat.) Care are îngroșări, întărituri. ◊ Corp calos = fascicul de fibre nervoase care unește cele două emisfere ale creierului mare. – Din fr. calleux, lat. callosus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CALÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care ține de calozitate; propriu calozității. Corp ~. /<fr. calleux, lat. callosus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CALÓS, -OÁSĂ adj. Cu îngroșări, întărituri; cu bătături. ◊ Corp calos = fascicul de fibre nervoase care leagă cele două emisfere cerebrale. [< fr. calleux, cf. lat. callum – bătătură].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CALÓS, -OÁSĂ adj. cu îngroșări. ♦ corp ~ = fascicul de fibre nervoase care leagă cele două emisfere cerebrale. (< fr. calleux, lat. callosus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CALÓS, -OÁSĂ, caloși, -oase, adj. (Anat.) Care are îngroșări, întărituri. ◊ Corp calos = fascicul de fibre nervoase care unește cele două emisfere ale creierului mare. – Fr. calleux (lat. lit. callosus).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

calós adj. m., pl. calóși; f. sg. caloásă, pl. caloáse
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*calós, -oásă adj. (lat. callosus, cu bătăturĭ). Cu calozitățĭ, îndesat, bătaturit [!]: pele [!] caloasă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*galóș m. (fr. galoche f., d. it. galoscia, lat. pop. *galopia și *galópus, -ópodis, d. vgr. kalópus. V. calapod). Încălțăminte de caucĭuc de umblat pin [!] noroĭ orĭ zăpadă. Barbă de galoș, bărbie ieșită și cam în sus. – În est și calóș (rus. kalóša și ga-, turc. kaloș și gha-).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink