CALOMFÍR calomfiri, s. m. Plantă erbacee perenă, aromatică, cu tulpina catifelată, frunzele ovale compuse și florile galbene; calapăr (Chrysanthemum balsamita). – Din bg. kalofer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CALOMFÍR ~i m. Plantă erbacee perenă aromatică, având tulpina catifelată, frunze ovale și flori galbene, cultivată și în scop decorativ. /<bulg. kalofer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CALOMFÍR calomfiri, s. m. Plantă erbacee aromatică, cu tulpina catifelată, frunzele ovale compuse și florile galbene (Tanacetum balsamita). – Bg. kalofer.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CALOMFÍR s. (BOT.; Chrysanthemum balsamita) (pop.) calapăr, (reg.) busuiocul-fetelor, busuiocul-sfintelor, izma-Maicii-Preciste.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

calomfír (calomfíri), s. m. – Varietate de crizantemă (Tanacetum balsamita). – Var. calonfir, caranfil, calofir, calapăr. – Mr. cărănfil, mr. cărănfile. Gr. ϰαρυάφυλλον sau ngr. ϰαρυοφύλλι, ϰαλάφυλλον; cf. tc., alb. karanfil, bg. kalofer, sb. kaloper, rus. kalufer. Var. reprezintă împrumuturi directe din bg. sau din sb.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

calomfír s. m., pl. calomfíri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink