CALOFILÍE s. f. (Lit.) Tendință de a da expresiei literare o atenție deosebită sau excesivă; expresie (extrem sau excesiv de) cizelată într-o operă literară; calofilism. – Calofil + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CALOFILÍE s.f. Preocupare pentru scrisul frumos, caligrafic, fără substanță, dar cu virtuți formale în opera de artă. [Cf. fr. callophilie < gr. kallos – frumos, philia – dragoste].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CALOFILÍE s. f. preocupare de a folosi în opera de artă frumosul decorativ, în dauna conținutului; calofilism. (< calofil + -ie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CALOFILÍE s. (LIT.) calofilism. (~ oglindită într-un roman.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

calofilíe s. f., g.-d. art. calofilíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink