CALITATÍV, -Ă, calitativi, -e, adj. (Adesea adverbial) Care ține de calitate (1), de natura lucrurilor; privitor la calitate. ◊ Analiză calitativă = determinarea naturii chimice a unei substanțe; identificarea componenților unei substanțe. – Din fr. qualitatif, lat. qualitativus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CALITATÍV ~ă (~i, ~e) și adverbial Care ține de calitate; propriu calității. ◊ Analiză ~ă determinarea naturii chimice a unei substanțe; identificare a componenților unei substanțe. /<lat. qualitativus, fr. qualitatif
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CALITATÍV, -Ă adj. (Adesea adv.) Referitor la calitate (1); aparținând esenței, naturii lucrurilor. ◊ Analiză calitativă = determinarea naturii chimice a unei substanțe. [Cf. fr. qualitatif].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CALITATÍV, -Ă adj. (și adv.) referitor la calitate (1); aparținând esenței, naturii lucrurilor. ♦ analiză ~ă = determinarea naturii chimice a unei substanțe. (< fr. qualitatif, lat. qualitativus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CALITATÍV, -Ă, calitativi, -e, adj. (Adesea adverbial) Care ține de calitatea (1), de natura lucrurilor; privitor la calitate. ◊ Analiză calitativă = determinarea naturii chimice a unei substanțe. – Fr. qualitatif (lat. lit. qualitativus).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

Calitativ ≠ necalitativ
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

calitatív adj. m., pl. calitatívi; f. sg. calitatívă, pl. calitatíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*calitatív, -ă adj. (mlat. qualitativus). Relativ la calitate: analiză calitativă. Adj. Armată puternică cantitativ și calitativ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink