caimeá, caiméle, s.f. (înv.) notă, scrisoare oficială, bancnotă turcească.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

caimeá (-éle), s. f. – 1. Scrisoare, înștiințare, comunicare. – 2. Bancnotă turcească. – Mr. căime. Tc. kayime (Șeineanu, III, 25; Ronzevalle 131), cf. bg. kaime.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

caĭmeá f. (turc. [d. ar.] kaĭime. Vechĭ. Scrisoare oficială (Beld. 719, 3626, 3771 și 3773). Bumașcă, bilet de bancă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink