caft (fam.) s. n., pl. cáfturi
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
caft s.n. (arg.) Bătaie ◊ „[...] în fața ambasadei Germaniei la București a avut loc un «caft» general în care au fost angrenate numeroase persoane care așteptau intrarea la viză.” Expres 1925 V 92 p. 16 (din cafti; cuv. mai vechi în limba română; Gransner M. 31, 87; DEX)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
caft, cafturi s. n. bătaie, încăierare.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Cuvântul, inițial argotic, este folosit astăzi în registrul familiar-argotic (v. Rodica Zafiu în „România literară” nr. 29/2009) -
Alexutsu