CAFEGÍU, cafegii, s. m. 1. (Înv.) Proprietar al unei cafenele sau al unui magazin de cafea; cel care prepara sau vindea cafele. 2. (Înv.) Slujitor la curtea domnească însărcinat cu prepararea și servirea cafelelor. 3. (Fam.) Bărbat care bea cu plăcere multă cafea (2). – Din tc. kahveci.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CAFEGÍU ~i m. 1) înv. Proprietar al unei cafenele sau al unui magazin de cafea. 2) înv. Dregător la curtea domnească care prepara și servea cafeaua. 3) fam. Amator de cafea. /<turc. kahveci
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CAFEGÍU, cafegii, s. m. 1. (În trecut) Proprietar al unei cafenele; cel care prepara sau vindea cafele. 2. (Înv.) Slujitor la curtea domnească însărcinat cu prepararea și servirea cafelelor. 3. (Fam.) Băutor pasionat de cafea (2). – Tc. kahveci.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

cafegíu s. m., art. cafegíul; pl. cafegíi, art. cafegíii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cafegíŭ și cafengíŭ m. (turc. kahveği). Cel ce face saŭ vinde cafea saŭ ține o cafenea. Fam. Mare băutor de cafea. – Fem. -gĭoaĭcă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink