CADUCITÁTE s. f. Faptul sau însușirea de a fi caduc. ♦ Ineficacitatea unui act juridic ca urmare a survenirii unui eveniment ulterior încheierii lui. – Din fr. caducité.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CADUCITÁTE s.f. Însușirea, faptul de a fi caduc; gubrezenie, netrăinicie. ♦ Ineficacitate a unui act juridic ca urmare a unui fapt posterior întocmirii lui. [Pl. -tăți. / cf. fr. caducité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CADUCITÁTE s. f. însușire, faptul de a fi caduc. ◊ ineficacitate a unui act juridic. ◊ încetare a valabilității unui tratat. (< fr. caducité)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CADUCITÁTE s. f. Faptul sau însușirea de a fi caduc.- După fr. caducité.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CADUCITÁTE s. v. șubrezenie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

caducitáte s. f., g.-d. art. caducității; pl. caducități
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*caducitáte f. (d. caduc; fr. caducité). Starea lucruluĭ orĭ ființeĭ caduce.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink