CÁȚĂ¹, cațe, s. f. (Reg.) Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. – Cf. acăța.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CÁȚĂ², cațe, s. f. (Fam.) Persoană rea și cicălitoare. – Cf. cața.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CÁȚĂ¹ ~e f. pop. Unealtă constând dintr-un băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. /v. a agăța
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CÁȚĂ² ~e f. pop. Persoană răutăcioasă și sâcâitoare. /Din cața
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CÁȚĂ¹, cațe, s. f. (Reg.) Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. – Postverbal al lui [a]căța.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CÁȚĂ², cațe, s. f. (Fam.) Persoană rea și cicălitoare. – Din cața.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

cáță (băț, persoană rea) s. f., g.-d. art. cáței; pl. cáțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cáță f., pl. e (subst. verbal d. lat. captiare, format din captio, prindere, de unde și it. caccia, fr. chasse, sp. caza, pg. caça. V. cățuĭe, acăț, cațăr, captez). Bîtă lungă cĭobănească cu capătu´ncovoĭat de prins oile. Furcă cu dințĭ încovoĭați de amestecat borhotu cu șișca (Bc.). Fig. Om care se tot ține după tine și de care nu poțĭ scăpa. Adv. A te ținea cață de cineva, a te ținea gîrbă, lipcă, scaĭ (ca să-țĭ dea ceva).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

cață, cațe s. f. 1. (pop.) v. capră (2.) 2. personaj feminin din romanele și filmele polițiste, care, sub masca ingenuității, ascunde un caracter infam.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a umbla cu cața expr. a înșela.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

tacă-ți cața! / fleanca! / gura! / leoarba! / pliscul! expr. (vulg.) taci!, liniște!, încetează!
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink