CĂZĂTÓR, -OÁRE, căzători, -oare, adj. Care cade. – Cădea + suf. -ător.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂZĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care cade. ◊ Stea ~oare meteorit care arde când străbate atmosfera Pământului. /a cădea + suf. ~ător
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂZĂTÓR, -OÁRE, căzători, -oare, adj. Care cade. ◊ Stea căzătoare = meteor luminos care străbate atmosfera. – Din caz (prez. ind. al lui cădea) + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

căzătór adj. m., pl. căzătóri; f. sg. și pl. căzătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

căzătór, -oáre adj. Care cade. Stele căzătoare, meteor luminos care se vede noaptea străbătînd ceru. Caduc, peritor: cerbiĭ aŭ coarne căzătoare. Fig. Supus peiriĭ [!]: cele omeneștĭ îs căzătoare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink