CĂTĂNÍME, cătănimi, s. f. (Reg.) Mulțime de cătane. – Cătană + suf. -ime.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂTĂNÍME, cătănimi, s. f. (Reg.) Mulțime de cătane. – Din cătană + suf. -ime.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂTĂNÍME s. v. ostășime, soldățime.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cătăníme s. f., g.-d. art. cătănímii; pl. cătăními
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cătăníme f. Fam. Soldățime.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink