CĂSÁȘ s. v. bărbat, gospodar, soț.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

căsáș, -ă s. Vechĭ. Curtean (Ur.). Rar azĭ. Căsean, cel ce locuĭește într´o casă cu alțiĭ la un loc: se credea că dacă se înoĭesc ferestrele uneĭ case vechĭ, va muri unu din casașĭ (Șez. 36, 32). Om căsătorit, proprietar de casă, gospodar (Let. 2, 22). – Și ca adj. oamenĭ căsașĭ (Let. 2, 33).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink