CĂRPINÍȘ, cărpinișuri, s. n. Pădurice sau desiș de carpeni; cărpinet. – Carpen + suf. -iș.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂRPINÍȘ ~uri n. Pădurice de carpeni. /carpen + suf. ~iș
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂRPINÍȘ, cărpinișuri, s. n. Pădurice sau desiș de carpeni. – Din carpen + suf. -iș.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂRPINÍȘ s. (BOT.) cărpinet.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cărpiníș s. n., pl. cărpiníșuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cărpeníș n., pl. urĭ. Pădure, loc acoperit de carpenĭ. – În est cărpiniș.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂRPINIȘ, com. în jud. Timiș; 7.362 loc. (1991). Expl. de argilă. Cărămidă și țiglă. Topitorie de cînepă. Stație de c. f.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink