CĂPRIORÍ, căprioresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A fixa căpriorii (II 1) la o construcție. [Pr.: -pri-o-] – Din căprior.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂPRIORÍ, căprioresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A fixa căpriorii la o construcție. – Din căprior.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
căpriorí vb. (sil. -pri-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căpriorésc, imperf. 3 sg. căprioreá; conj. prez. 3 sg. și pl. căprioreáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂPRIÓR, căpriori, s. m. I. Animal rumegător sălbatic, mai mic decât cerbul, cu picioare subțiri și agile, cu coarne mici (Capreolus capreolus). II. 1. Fiecare dintre bârnele încrucișate care fac parte din scheletul acoperișului unei case. 2. Fiecare dintre lemnele care formează suportul pe care se așază scândurile patului, platforma zidarului etc. [Pr.: -pri-or] – Lat. capriolus.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂPRIÓR ~i m. 1) Masculul căprioarei. 2) Fiecare dintre bârnele puse câte două și împreunate la capătul de sus, care sprijină acoperișul unei construcții. [Sil. că-pri-] /<lat. capriolus
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂPRIÓR, căpriori, s. m. I. Masculul căprioarei, animal mai mare decât aceasta și cu coarnele ramificate. II. 1. Fiecare dintre bârnele încrucișate care fac parte din scheletul acoperișului unei case. 2. Suport de lemne pe care se așază scândurile patului, platforma zidarului etc. – Lat. capriolus.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂPRIÓR s. 1. (ZOOL.) (pop.) țap. 2. (CONSTR.) (reg.) martac, (Transilv.) cafer, (Transilv., Ban. și Bucov.) corn. (~ la o casă.) 3. capră. (~ este un suport de lemn.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂPRIÓR s. v. falcă, maxilar.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂPRIÓRUL s. art. v. capricornul.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
căpriór (căprióri), s. m. – 1. Animal rumegător sălbatic, mai mic decît cerbul. – 2. Cușac, riglă. – 3. Suport, stativ. – Mr. numai căprioară, s. f. Lat. capreŏlus (Pușcariu 208; Candrea-Dens., 251; REW 1649; DAR); cf. alb. kaprual (Philippide, II, 636, it. capriuolo, prov., cat. cabriol, fr. chevreuil. Sensul 2 este și romanic, cf. calabr. crapijolu, fr. chevron, sp. cabrio, toți cu același sens. Der. căprioară, s. f. (femela căpriorului); căprioraș, s. m. (unul din cei patru pari care formează scheletul scrînciobului); căpriori, vb. (a fixa căpriorii la o construcție); căprioreală, s. f. (acțiunea de a fixa căpriorii; sistem de căpriori sau ziduri de apărare).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
căpriór s. m. (sil. -pri-), pl. căprióri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
căpriór m. (lat. capréolus). Masculu [!] căprioareĭ. Lemn vertical care sprijină alte lemne transversale la acoperemînt saŭ la alt-ceva [!]. Fig. Iron. A muta cuĭva căprioriĭ fălcilor, a-ĭ trage niște pumnĭ în cît să-ĭ strîmbĭ fălcile.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
căpriorésc v. tr. Pun căpriorĭ la acoperiș, sprijin pin [!] căpriorĭ (Iov. 160).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂPRIOR (lat. capriolus) s. m. 1. Mamifer artiodactil, rumegător, răspîndit în toate pădurile de cîmpie și deal, mai mic decît cerbul (c. 1 m și 20-30 kg), cu blana roșcată vara și surie iarna, corp zvelt, picioare subțiri și agile, coarne pline, caduce; longevitate, 10-12 ani. Masculul căprioarei. 2. Fiecare dintre barele de lemn care susțin învelitoarea unui acoperiș și stratul-suport al acesteia (astereală sau șipci).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a-i strămuta (cuiva) căpriorii expr. a lovi (pe cineva) tare peste obraz.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
căprior, căpriori s. m. falcă, maxilar.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink