CĂPETÉNIE, căpetenii, s. f. Persoană care se află în fruntea unui grup; conducător, șef, comandant. ◊ Loc. adj. De căpetenie = de frunte, principal. [Var.: (reg.) căpiténie s. f.] – Din capete (pl. lui cap) + suf. -enie.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink