CĂNGIUÍT, -Ă, căngiuiți, -te, adj. (Rar) În formă de cange, cu cange. – Cange + suf. -uit.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂNGIUÍT, -Ă, căngiuiți, -te, adj. (Rar) În formă de cange, cu cange. – Din cange + suf. -(u)it.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

căngiuít adj. m., pl. căngiuíți; f. sg. căngiuítă, pl. căngiuíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

căngĭuit, -ă adj. Al. Care are cange la vîrf: lance căngĭuită. V. baltag.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink