CĂMĂRĂȘÉL, cămărășei, s. m. (Înv.) Fecior de casă; camerier. – Cămăraș + suf. -el.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂMĂRĂȘÉL, cămărășei, s. m. (Înv.) Fecior de casă; camerier. – Din cămăraș + suf. -el.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

cămărășél s. m., pl. cămărășéi, art. cămărășéii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cămărășél m., pl. eĭ. Vechĭ. Servitor la cămara domnuluĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink