CĂCIULEÁLĂ, căciuleli, s. f. Căciulire. – Căciuli + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂCIULEÁLĂ, căciuleli, s. f. Căciulire. – Din căciuli + suf. -eală.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂCIULEÁLĂ s. v. înjosire, ploconeală, ploconire, umilire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

căciuleálă s. f., g.-d. art. căciulélii; pl. căciuléli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink