CÂRPĂCÍ, cârpăcesc, vb. IV. Tranz. A cârpi, a petici; p. gener. a lucra prost, a face lucruri de proastă calitate. – Din cârpaci + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A CÂRPĂCÍ ~ésc tranz. 1) (obiecte, haine, încălțăminte etc.) A repara prin aplicarea unor cârpeli; a cârpi; a petici. 2) A face în grabă, superficial. /Din cârpaci
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CÂRPĂCÍ vb. v. petici.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cârpăcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârpăcésc, imperf. 3 sg. cârpăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. cârpăceáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cîrpăcésc v. intr. (d. cîrpacĭ). Exércit meseria de cîrpacĭ. V. tr. Cîrpesc prost. – În nord și cîrpocesc și cîrpojesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink