8 definiții pentru «cârcă»   declinări

CẤRCĂ s. f. (În loc. adv.) În cârcă = în spate, în spinare. – Din scr. [nositi na-]krke.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CẤRCĂ f. : În ~ în spinare. A duce (sau a lua) în ~ a duce sau a lua în spinare. /
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CÂRCĂ s. v. spate, spinare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cấrcă s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cîrcă (-ci), s. f. – Spinare, spate. – Mr. ngărcač, megl. cărcač. Sl. krŭkŭ „gît” (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Lexicon, 315; Cihac, II, 40; Conev 89); cf. ceh. krk, bg. krŭk în mr. și megl. din v. bg. gurkač.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cî́rcă f., pl. ĭ (vsl. krŭkŭ, gît). Vechĭ. Spinare, spate. Azĭ (ca sîrb. na-krke). În cîrcă, în spate, în spinare: a lua în cîrcă (cp. cu cîrc și cîrd). A-țĭ fi (saŭ a avea) cu cineva ceva în cîrcă, a avea neînțelegerĭ cu el. V. gîrbă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

a avea potera-n cârcă expr. (intl.) a fi căutat de poliție: a fi dat în urmărire generală
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a-i cădea (cuiva) în cârcă expr. (vulg.) a lua prin surprindere (pe cineva).
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink