CÂRCÂÍ, pers. 3 cấrcâie, vb. IV. Intranz. (Despre unele păsări) A scoate sunete (neplăcute) caracteristice speciei. – Formație onomatopeică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

cârcâí vb., ind. și conj. prez. 3 sg. cârcâie, imperf. 3 sg. cârcâía
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cî́rcîĭ, a -í, v. intr. (vsl. kŭrkati, bg. kŭrkam. V. cîrc, cîrcotă). Se zice despre găină cînd cîrcîĭe în ainte [!] de a oŭa și-șĭ caută loc. – Rar și chercănesc (Munt.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink