cîldắŭ, V. gîldăŭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

gîldắŭ n., pl. aĭe, și gîldoc n., pl. oace (vscand. kelda, vdan. kaelde, izvor, got. *kaldjó, d. finezu kaltjo, izvor. Dic. 1, 95). Vest. Adîncătură [!] într´un rîu, bulboacă. Băltoacă. – Și cîldăŭ (Tisa).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink