BUTIRÍNĂ s. f. Ester al glicerinei cu acidul butiric, unul dintre principalii componenți ai grăsimilor. – Din fr. butyrine.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BUTIRÍNĂ ~e f. Ester rezultat din combinarea glicerinei cu acidul butiric, constituind unul din componenții de bază ai grăsimilor. /<fr. butyrine
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BUTIRÍNĂ s.f. Substanță grasă care se găsește în unt, formată din acid butiric și glicerină. [< fr. butyrine, cf. lat. butyrum – unt].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BUTIRÍNĂ s. f. substanță grasă din acid buritic și glicerină, în unt. (< fr. butyrine)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BUTIRÍNĂ s. f. Ester rezultat din combinarea acidului butiric cu glicerina; este unul dintre principalii componenți ai grăsimilor. – Fr. butyrine.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BUTIRÍNĂ s. (CHIM.) tributirină.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

butirínă s. f., g.-d. art. butirínei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink