4 definiții pentru butica, butică (pl. -ce), butică (pl. -ci)   declinări

buticá vb. I (reg.) a nimeri, a pica.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BUTÍCĂ s. f. v. butic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BUTÍCĂ s.f. (Franțuzism) Prăvălie mică (cu mărfuri ocazionale, unicate sau de artizanat). [Var. (după unele surse) butic. / < fr. boutique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

buticá vb.refl. I A se umple de buticuri ◊ „Stațiunea balneară s-a buticat. Emisiune TV (din butic + -a)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink