BUTÁDĂ, butade, s. f. (Franțuzism) Vorbă de spirit; ironie. – Din fr. boutade.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BUTÁDĂ ~e f. rar Vorbă spirituală cu subtext, de obicei ironic. [G.-D. butadei] /<fr. boutade
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BUTÁDĂ s.f. Vorbă de spirit (spusă adesea cu intenție malițioasă). [< fr. boutade].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BUTÁDĂ s. f. vorbă de spirit; ironie. (< fr. boutade)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BUTÁDĂ, butade, s. f. (Franțuzism) Vorbă de spirit (ironică). – Fr. boutade.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
butádă s. f., g.-d. art. butádei; pl. butáde
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
butadă (‹ fr. boutade, „glumă, vorbă de spirit”; „capriciu”), dans* sau chiar un mic balet* cu caracter fantezist și glumeț, în sec. 18. Mai târziu, cuvântul a fost folosit pentru a desemna mici fantezii* instr. Se pare că b. a fost echiv. fr. al termenului it. capriccio*, deși se folosea și cel fr., caprice.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink