BURZULUIÁLĂ, burzuluieli, s. f. Faptul de a (se) burzului; răzvrătire. ♦ Supărare, enervare, mânie. ♦ (Înv.) Răscoală. – Burzului + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BURZULUIÁLĂ, burzuluieli, s. f. Faptul de a (se) burzului. ♦ Supărare, enervare. ♦ (Înv. și arh.) Răscoală.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BURZULUIÁLĂ s. v. răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, revoltă, supărare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

burzuluiálă s. f., g.-d. art. burzuluiélii; pl. burzuluiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink