BURUIENÚȚĂ, buruienuțe, s. f. Diminutiv al lui buruiană. – Buruiană + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BURUIENÚȚĂ, buruienuțe, s. f. Diminutiv al lui buruiană.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BURUIENÚȚĂ s. v. silur.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

buruienúță s. f., g.-d. art. buruienúței; pl. buruienúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

buruĭeníță și -úță f., pl. e (dim. d. buruĭană). O plantă erbacee scrofulariacee numită și silur (euphrásia [stricta și rostkoviana]).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink