BURTICÍCĂ, burticele, s. f. Diminutiv al lui burtă; burtică. – Burtă + suf. -icică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BURTICÍCĂ, burticele, s. f. Diminutiv al lui burtă.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BURTICÍCĂ s. v. burtică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

burticícă s. f., g.-d. art. burticélei; pl. burticéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink