BURETIÉRĂ, buretiere, s. f. Cutiuță care conține un burete (ud). – Burete + suf. -ieră.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BURETIÉRĂ ~e f. Obiect mic având un burete (ud) în interior. [Sil. -ti-e-] /burete + suf. ~ieră
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BURETIÉRĂ s.f. Obiect mic cu un burete în interior, care servește la umezit timbrele înainte de a fi lipite. [Pron. -ti-e-. / et. incertă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BURETIÉRĂ s. f. cutiuță cu burete care servește la umezit timbrele de lipit. (< burete + -ieră)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

buretiéră s. f., pl. buretiére
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink