9 definiții pentru «burcă»   declinări

BÚRCĂ1, burci, s. f. (Reg.) Bundă (1). – Din ucr. burka.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BÚRCĂ2, burci, s. f. (Reg.) Turtă din mălai care se coace pe vatră, în spuză. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BÚRCĂ ~ci f. 1) Manta bărbătească de postav, lungă și largă. 2) Cojoc lung și mițos, confecționat din piei de oaie cu lâna în afară; bundă. /<ucr. burka
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BÚRCĂ, burci, s. f. (Reg.) Bundă (1).Ucr. burka.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

búrcă (búrci), s. f. – Bundă. Pol., rus. burka (Cihac, II, 55; DAR), sau mai probabil din tăt. burke (cf. M. Holderness, Notes relating to the Crim's Tartrs, Londra, 1823).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

búrcă (búrci), s. f. – Pîine mare. Tc. bürek (cf. Iordan, BF, VI, 170), cf. bg. burek, ngr. μπουρέϰι. În Mold.Der. burechiușe, s. f. (tăiței de supă).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

búrcă (bundă, turtă) s. f., g.-d. art. búrcii; pl. burci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

2) búrcă V. bulcă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

1) búrcă f., pl. ĭ (rus. pol. burka). Mold. Trans. Tihoarcă. V. sarică.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink