4 definiții pentru «buntaș»   declinări

BUNTÁȘ, buntași, s. m. (Înv. și reg.) Conspirator, rebel. – Bunt + suf. -aș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BUNTÁȘ, buntași, s. m. (Înv. și reg.) Buntușnic. – Din bunt + suf. -aș.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

buntáș s. m., pl. buntáși
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

buntaș și bo- m. (d. bunt). Vechĭ. Rebel, insurgent.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink