BUNĂSTÁRE s. f. Situație materială bună, prosperă; prosperitate. [Gen.-dat.: bunăstării și (mai vechi) bunei stări] – Bună + stare (după germ. Wohlstand).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BUNĂSTÁRE ~ări f. Situație materială prosperă. [G.-D. bunăstării] /bună + stare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BUNĂSTÁRE s. f. Prosperitate. [Gen.-dat.: bunăstării și (mai vechi) bunei-stări] – Din bună + stare (după germ. Wohlstand).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bunăstáre (prosperitate) (~ a lui a sporit) (-năs-ta- / -nă-sta-) s. f., art. bunăstárea, g.-d. art. bunăstắrii
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de Laura-ana | Semnalează o greșeală | Permalink

bună stáre (stare bună) adj. + s. f. (totul este în ~)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de Laura-ana | Semnalează o greșeală | Permalink

BUNĂSTÁRE s. belșug, bogăție, prosperitate, (pop.) pricopseală, (Transilv.) prindoare, (înv.) salut, scumpete, scumpie, spor, (fig.) înflorire. (~ în care se afla.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Bunăstare ≠ mizerie, sărăcie
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bunăstáre s. f., art. bunăstárea, g.-d. art. bunăstării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink