BULUGHÍNĂ, bulughine, s. f. (Reg.) Cartof. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BULUGHÍNĂ, bulughine, s. f. (Reg.) Cartof.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BULUGHÍNĂ s. v. cartof.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bulughínă (bulughíne), s. f. – (Mold.) Cartof. Damé traduce prin „bulz” sau „pîine rotundă” (Mold.). – Var. bul(u)gheană, buligheană. Probabil de la Bourgogne, prin intermediul mag. borgonya.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bulughínă s. f., g.-d. art. bulughínei; pl. bulughíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bulugheánă, -ughínă și igheánă f., pl. cne, ine (cp. cu ung. burgonva și pol. bulwa, id.). Nord. (Nț. Baĭa). Cartof.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cartóf (vest) m., cartoáfă (Munt., est, Mold. sud)., pl. e, și cartófă (nord) f., pl. e (rus. kartófelĭ, d. germ. kartoffel, care vine d. it. tartúfolo, trufă mică, tartúfo, trufă, om ipocrit. V. trufă și tartuf). O legumă solanee care produce niște tubércule comestibile foarte întrebuințate în bucătărie (solánum tuberosum). – Cartofiĭ îs originarĭ din Chili (America de Sud). Pe la 1532 au fost introdușĭ în Spania, apoĭ în restu Eŭropeĭ, ĭar în România pe la 1800. În alimentațiune n´aŭ fost admișĭ de cît pe la sfîrșitu secululuĭ [!] 18, grație sforțărilor agronomuluĭ Francez Parmentier, care a propagat cultura lor. Tubérculele lor conțin multă féculă și alcool. Pin [!] cultură, există astăzĭ o mulțime de felurĭ de cartofĭ. Pe alocurĭ se numesc și barabule, bandraburce, bulughine, crumpene, picĭocĭ ș. a.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink