buhócĭ și bohócĭ m., pl. tot așa (d. buhă. Cp. cu puhace și murgocĭ). Est. Un fel de fluture nocturn și omida luĭ (mamestra brássicae), care trăĭește pe varză ș.a.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

BUHOCI, com. în jud. Bacău, pe Siret; 4.858 loc. (1991).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink