2 definiții pentru buccina, buccină   declinări

BUCCÍNĂ s. f. (ant.) instrument de suflat, drept sau încovoiat, asemănător cornului de vânătoare. (<lat. buccina, fr. buccin)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

buccina (cuv. lat.), instrument aerofon metalic cu ambușură*, de formă încovoiată, utilizat în antichitate de cavaleria romană. Denumită în ev. med. Busine sau Busune (germ.), b. este probabil strămoșul trompetelor* și al tromboanelor*.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink