8 definiții pentru «brocart»   declinări

BROCÁRT, brocarturi, s. n. Țesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint; frenghie. [Var.: brocát s. n.] – Din fr. brocart.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BROCÁRT ~uri n. 1) Țesătură de calitate superioară ornamentată, mai ales cu fir de aur, folosită pentru draperii și îmbrăcăminte de gală. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. brocart
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BROCÁRT s.n. Stofă ornamentală cu fir de aur, de argint etc. ♦ Țesătură de bumbac sau de in folosită pentru lenjerie de pat. [Pl. -turi, var. brocard, brocat s.n. / < fr. brocart, cf. it. broccato].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BROCÁRT s. n. țesătură de mătase, ornamentată cu fir de aur sau de argint. (< fr. brocart)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BROCÁRT, brocarturi, s. n. Stofă cu flori sau ornamente țesute cu fire de aur, de argint sau de mătase. – Fr. brocart.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BROCÁRT s. (pop.) zarafir, (înv.) frenghie, șahmarand, zarpa. (Rochie de ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

brocárt s. n., pl. brocárturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

brocát, -ă adj. (it. broccato, fr. brocart). Brodat cu matasă cu aur saŭ argint: rochie, pînză brocată. Brocat, s.n., pl. urĭ. Stofă brocată, frenghie, serasir, zarpa, șahmara orĭ cutnie. – Și -art și -ard (după fr.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink