BRÍZĂ, brize, s. f. Vânt ușor care suflă regulat la țărmul mării, în timpul zilei de la mare spre uscat, iar în timpul nopții de la uscat spre mare; p. ext. adiere, boare. – Din fr. brise.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BRÍZĂ ~e f. 1) Vânt ușor, regulat, care suflă la țărmul mării, ziua înspre uscat, iar noaptea înspre mare. 2) fig. Suflare ușoară, răcoroasă și plăcută (de vânt); boare; adiere. /<fr. brise
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BRÍZĂ s.f. Vânt ușor, regulat, de la țărmul mării, care suflă în timpul zilei de la mare spre uscat, iar în timpul nopții de la uscat spre mare. ♦ (Fig.) Adiere, boare. [< fr. brise].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BRÍZĂ s. f. vânt periodic ușor, care suflă la țărmul mării ziua spre uscat, iar noaptea spre mare, sau la munte, în amurg, spre văi, iar dimineața spre culmi; (p. ext.) adiere, boare. (< fr. brise)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BRÍZĂ, brize, s. f. Vânt ușor care suflă regulat la țărmul mării, în timpul zilei de la mare spre uscat, iar în timpul nopții de la uscat spre mare. – Fr. brise.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bríză (bríze), s. f. – Vînt ușor, adiere, boare. Fr. brise.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bríză s. f., g.-d. art. brízei; pl. bríze
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink