2 definiții pentru «bricui»   conjugări

BRICUÍ vb. IV. tr. A curăța puntea unei nave cu cărămidă sau cu nisip. [Cf. fr. briquer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

bricuí vb., ind. prez. 1 sg. și pl. bricuiésc, 3 sg. bricuiéște
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink