BREBENÉL, brebenei, s. m. Numele mai multor specii de plante erbacee, cu flori purpurii, trandafirii, albe sau gălbui, care înfloresc primăvara (Corydalis); breabăn (2), brebenea. – Breabăn + suf. -el.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BREBENÉL, brebenei, s. m. Numele a două specii de plante erbacee, cu flori purpurii, trandafirii, albe sau gălbui (Corydalis Marshalliana și solida). – Din breabăn + suf. -el.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BREBENÉL s. (BOT.; Corydalis) brebenea, (reg.) breabăn.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BREBENÉL s. v. dedițel.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

brebenél s. m., pl. brebenéi, art. brebenéii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

brebenél m., pl. eĭ (cp. cu brăbănoc). O plantă ornamentală cu florĭ așezate’n formă de strugurĭ (corýdalis). Anemonă. Ghiocel. – Și brebeneá, f. pl. e și breabăn m., pl. brebenĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BREBENÉL ~i m. 1) mai ales la pl. Specie de plante erbacee de pădure, din familia papaveraceelor, având frunze ovale și flori purpurii, albe sau galbene, care înfloresc primăvara. 2) Plantă din această specie. /Din breabăn + suf. ~el
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink