BRAHMÁNIC, -Ă, brahmanici, -ce, adj. De brahmani (1), privitor la brahmani sau la brahmanism; brahman (2). – Din fr. brahmanique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BRAHMÁNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de brahmani; propriu brahmanilor. ◊ Religie ~că brahmanism. /<fr. brahmanique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BRAHMÁNIC, -Ă adj. Brahman. [Cf. fr. brahmanique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BRAHMÁNIC, -Ă adj. referitor la brahmani; brahman (I). (< fr. brahmanique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BRAHMÁNIC, -Ă, brahmanici, -e, adj. De brahmani, privitor la brahmani sau la brahmanism. – Fr. brahmanique.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BRAHMÁNIC adj. (BIS.) brahman. (Cultul ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

brahmánic adj. m., pl. brahmánici; f. sg. brahmánică, pl. brahmánice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

brahmánic, -ă adj. (d. brahman). Relativ la brahmanizm.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink