BRĂDĂȚÉL, brădățele, s. n. (Reg.) Brădet mic, tânăr. – Brădet + suf. -el.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BRĂDĂȚÉL, brădățele, s. n. (Reg.) Brădet mic, tânăr. – Din brădet + suf. -el.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

brădățél s. n., pl. brădățéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink