BORNÁRE, bornări, s. f. Acțiunea de a borna și rezultatul ei; bornaj. – V. borna.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BORNÁRE s.f. Acțiunea de a borna și rezultatul ei; bornaj. [< borna].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BORNÁRE s. f. Acțiunea de a borna.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bornáre s. f., g.-d. art. bornării; pl. bornări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BORNÁ, bornez, vb. I. Tranz. A pune borne (1). – Din fr. borner.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A BORNÁ ~éz tranz. (terenuri, drumuri) A prevedea cu borne. /<fr. borner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BORNÁ vb. I. tr. A însemna cu borne un teren. [< fr. borner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BORNÁ vb. tr. a marca cu borne un teren; a demarca. (< fr. borner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BORNÁ, bornez, vb. I. Tranz. A marca un teren cu borne (1). – Fr. borner.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

borná vb., ind. prez. 1 sg. bornéz, 3 sg. și pl. borneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink