BORGÁTA s. f. locuință construită, fără aprobare, în zonele agricole de la periferia orașelor italiene. (< it. borgata)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

borgáta s.f. ◊ „La Roma, în perioada postbelică, au apărut o sută de borgate (locuințe grupate în mici așezări, ridicate fără permis de construcție, în zonele agricole de la periferia orașelor).” Cont. 31 VIII 79 p. 12 (din it. borgata)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink