BORCEÁG, (1) s. m., (2) borceaguri, s. n. 1. S. m. Numele a două plante: a) măzăriche; b) plantă erbacee agățătoare, cu florile de culoare albă-gălbuie sau purpurie și cu fructe în formă de păstăi păroase (Vicia pannonica). 2. S. n. Amestec de măzăriche sau de mazăre furajeră cu o cereală păioasă, folosit ca nutreț. – Din bg. borčak.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BORCEÁG ~uri n. Nutreț constând dintr-un amestec de leguminoase și cereale. /<bulg. borçak
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BORCEÁG, s. m., (2, 3) borceaguri, s. n. 1. Numele a două plante din familia leguminoaselor: a) măzăriche; b) plantă erbacee agățătoare, cu florile de culoare albă-gălbuie sau purpurie și cu fructele în formă de păstăi păroase (Vicia pannonica). 2. Amestec de leguminoase și cereale, cultivate pentru nutreț. 3. Semănătură de borceag (2). – Bg. borčak.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BORCEÁG s. 1. v. măzăriche. 2. v. măzăriche.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

borceág (borceaguri), s. n. – Plantă (Vicia sativa, Vicia pannonica). Tc. burçak (Popescu-Ciocănel, 16), cf. bg. borčak.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

borceág (plantă) s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

borceág (nutreț) s. n., pl. borceáguri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

borceág și -ác m. pl. egĭ și ecĭ, ca plantă, și n., pl. urĭ ca marfă (turc. burčak, bg. borčak, a.î.; ung. borso, mazăre, borcs, mei răsărit. Cp. cu orceag). Măzăriche necultivată (vicia pannónica) orĭ cultivată (vicia sativa), care constituie un bun nutreț.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink