BONIFICÁRE, bonificări, s. f. Acțiunea de a bonifica; (concr.) sumă de bani care compensează o daună sau reprezintă o reducere; bonificație. – V. bonifica.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BONIFICÁRE s.f. Acțiunea de a bonifica și rezultatul ei; bonificație. [< bonifica].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BONIFICÁRE, bonificări, s. f. Acțiunea de a bonifica; (concr.) sumă de bani care compensează o daună sau reprezintă o reducere.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BONIFICÁRE s. v. bonificație.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bonificáre s. f., g.-d. art. bonificării; pl. bonificări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BONIFICÁ, bonífic, vb. I. Tranz. A scădea dintr-o factură o sumă oarecare (ca despăgubire pentru lipsa la o marfă, pentru o pierdere sau o deteriorare întâmplătoare). ♦ A face rabat. – După fr. bonifier.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A BONIFICÁ bonífic tranz. 1) (sume de bani) A scădea din valoarea unei facturi ca despăgubire. 2) (prețuri) A micșora prin rabat. /<fr. bonifier
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE BONIFICÁ se bonífică intranz. A deveni superior din punct de vedere calitativ; a se ameliora; a se îmbunătăți. /<fr. bonifier
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BONIFICÁ vb. I. tr. A scădea a sumă oarecare din valoarea unei facturi (ca despăgubire). ♦ A face o reducere, un rabat. [P.i. bonífic. / cf. fr. bonifier].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BONIFICÁ vb. tr. a scădea o sumă din valoarea unei facturi; a face o reducere, un rabat. (< fr. bonifier)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BONIFICÁ, bonífic, vb. I. Tranz. A scădea dintr-o factură o sumă oarecare (ca despăgubire pentru lipsa la o marfă, pentru o pierdere sau o deteriorare întâmplătoare sau nepotrivire de calitate). ♦ A face rabat. – După fr. bonifier.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bonificá vb., ind. prez. 1 sg. bonífic, 3 sg. și pl. bonífică
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bonífic, a -á v. tr. (it. bonificare, adică „a face bun”). Ameliorez: a bonifica cîmpu. Creditez cheltuĭelile, împlinesc lipsa (în materie de finanțe).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink