BOMBÉU, bombeuri, s. n. Vârful bombat al ghetelor, pantofilor, cizmelor etc. – Din fr. bombé.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BOMBÉU ~ri n. Partea bombată și întărită, care formează vârful încălțămintei. /<fr. bombé
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BOMBÉU s.n. Partea întărită și bombată care formează vârful încălțămintei. [Pl. -uri. / < fr. bombé].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BOMBÉU s. n. partea întărită și bombată la vârful încălțămintei; șpiț. (< fr. bombé)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BOMBÉU, bombeuri, s. n. Partea întărită și bombată care formează vârful încălțămintei. – După fr. bombé.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bombéu s. n., art. bombéul; pl. bombéuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink