BOLTÍRE, boltiri, s. f. Boltă (a cerului). Umede tremur lumine pe boltirea cea albastră (EMINESCU).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BOLTÍRE s. v. boltă, cer, firmament.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BOLTÍ, boltesc, vb. IV.Tranz. A da (unei construcții) formă de boltă (1). ♦ Refl. A se deschide în formă de boltă (1). – Din boltă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE BOLT/Í se ~éște intranz. 1) A căpăta formă de boltă. 2) A avea formă de boltă. /Din boltă
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A BOLTÍ ~ésc tranz. (construcții) A face să capete formă de boltă. /Din boltă
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BOLTÍ, pers. 3 boltește, vb. IV. Refl. A lua sau a avea formă de boltă (1). – Din boltă.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BOLTÍ vb. a se arcui. (Plafonul se ~ elegant.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

boltí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boltésc, imperf. 3 sg. bolteá; conj. prez. 3 sg. și pl. bolteáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

boltésc v. tr. (d. boltă). Construiesc în formă de boltă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink